Cu toții știm ce este furia prin prisma propriilor trăiri: fie ca o supărare trecătoare fie ca un uragan care a produs distrugeri și schimbări majore în urma sa.
Furia este o emoție complet normală,uneori sănătoasă (serios) însă atunci când scapă de sub control se poate transforma în cea mai distructivă emoție care va atrage după ea probleme la locul de muncă, în relațiile tale și în viața socială. Și așa vei ajunge să stai la mila unei emoții imprevizibile și foarte puternice.
Ce este furia?
Natura furiei
Furia este o stare emotională care variază în intensitate, de la iritatie usoară până la o stare nervoasă intensă. Ca și alte emoții, este însoțită de schimbări fiziologice și biologice; când te enervezi, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, la fel și nivelurile hormonilor tăi energetici și adrenalina.
Furia poate fi cauzată atât de evenimentele externe, cât și de cele interne. Ai putea fi supărat pornind de la o anumită persoană (iubit, șef, prieten) sau de la un eveniment (un blocaj în trafic, un zbor anulat), dar furia ar putea fi cauzată și de îngrijorarea cu privire la problemele tale personale. Amintirile evenimentelor traumatizante care te-au înfuriat în trecut pot provoca, de asemenea, sentimente de furie în prezent.
Exprimarea furiei
Modul instinctiv și natural prin care ne exprimăm de obicei furia este un răspuns agresiv. Furia este un răspuns natural, adaptabil la amenințări; inspiră sentimente și comportamente puternice, adesea agresive, care ne permit să ne luptăm și să ne apăram când suntem atacați. O anumită cantitate de furie, prin urmare, este necesară pentru supraviețuirea noastră.
Pe de altă parte, nu putem reacționa agresiv în fața fiecărei persoane sau obiect care ne irită sau ne enervează; legile, normele sociale și bunul simț delimitează cât de departe ne putem duce mânia.
Oamenii folosesc o varietate de procese conștiente și inconștiente pentru a face față sentimentelor lor furioase. Cele trei abordări principale sunt exprimarea, suprimarea și calmarea.
Exprimarea sentimentelor de furie într-o manieră asertivă și nu agresivă este cea mai sănătoasă modalitate de a-ți exprima furia. Pentru a face acest lucru, trebuie să înveți cum să îți clarifici nevoile și cum să le îndeplinești fără a-i răni pe ceilalți. A fi asertiv înseamnă să fii respectuos față de tine și de ceilalți.
Furia poate fi suprimată și apoi convertită sau redirecționată. Acest lucru se întâmplă atunci când încerci să oprești mânia, nu te mai gândești la ce te supără și te concentrezi pe ceva pozitiv. Scopul este de a inhiba sau de a suprima furia și de a o transforma într-un comportament constructiv.
Pericolul în acest tip de răspuns este că, dacă nu permiți exprimarea exterioară, furia se poate întoarce și te poate măcina în interior. Furia întoarsă spre interior poate provoca hipertensiune arterială și pe termen lung poate duce la depresie. Furia neexprimată poate crea astfel alte probleme. Aceasta poate duce la manifestări patologice ale furiei, cum ar fi comportamentul pasiv-agresiv sau o personalitate care pare a fi permanent cinică și ostilă. Oamenii care dau vina constant pe alții, critică totul și fac comentarii cinice nu au învățat să-și exprime constructiv furia. Nu este surprinzător că nu reușeșc să aibă relații de succes.
În cele din urmă, cel mai important este să reușești liniștirea în interior. Aceasta înseamnă nu doar controlul comportamentului tău extern este important, ci și controlul răspunsurilor interne, scăderea ritmului cardiac, calmarea și ieșirea din mânie.
Tipuri de Furie
Cele trei tipuri generale de exprimare a furiei sunt: Agresiv, Pasiv, Asertiv.
Furia agresivă: Mânia exprimată în acest fel este îndreptată spre cealaltă persoană pentru a-i face rău emoțional, fizic sau psihic. Tipatul, îmbrâncirea și lovirea sunt exemple de furie agresivă.
Furie pasivă: O persoană internalizează expresia furiei atunci când evită să se ocupe de situația care a condus la sentimentele de furie. Mânia poate fi apoi exprimată prin răbufniri, creșterea unor sentimente negative față de anumite persoane, anxietate, atacuri de panică sau depresie. Bârfa, zvonurile mincinoase pot fi exemple de furie pasivă.
Furie asertivă: Așa cum am spus și mai sus aceasta este, de obicei, cea mai bună modalitate de a comunica sentimente de furie, deoarece furia este exprimată direct și într-o manieră cât mai corectă persoanei implicate. O declarație precum “Sunt supărat când …” este un exemplu de furie asertivă.
Strategii pentru a Controla Furia
Respiră adânc. Relaxează-te.
Metodele simple de relaxare, cum ar fi respirația profundă și vizualizarea creativă te pot ajuta să calmezi sentimentele de furie.
Câțiva pași simpli pe care îi poți încerca:
Respiră profund, din diafragmă; respirația din piept nu te va relaxa. Când respirăm abdominal, prin mișcarea diafragmei, este stimulat nervul vag, care eliberează acetilcolină, cea care anihilează efectele adrenalinei produse de furie.
Respirația profundă ajută la oxigenarea masivă a creierului, induce starea de calm și încetinește procesul de creștere a nivelului de adrenalină, care poate duce la declanșarea unui conflict.
Poți face exercițiul într-o poziție de meditație, în picioare sau întins pe spate. Încearcă să îți păstrezi coloana vertebrală cât mai dreaptă, pieptul și umerii rămân nemișcați.
- Așează mâna dreaptă pe abdomen la nivelul ombilicului, iar mâna stângă pe piept. În timpul respirației mâna dreaptă se va înălța și se va adânci iar mâna stângă va rămâne nemișcată.
- Elimină treptat aerul din plămâni în timp ce tragi peretele abdominal spre interior, adică spre coloana vertebrală (diafragma urcă, mâna dreaptă se adâncește, mana stânga rămâne nemișcată)
- Începe inspirația prin extinderea mușchilor abdominali (diafragma coboară, mâna dreaptă se înalță, mâna stângă rămâne nemișcată)
Poți de asemenea să repetați încet un cuvânt sau o expresie calmă, cum ar fi “relaxează-te “, “ia-o ușor”. Repetă în timp ce respiri adânc.
Poți să vizualizezi o experiență relaxantă, fie din memoria fie din imaginație.
Practică acestă tehnică cât mai des posibil, prin exercițiu poate ajunge un aliat de nădejde într-o situație tensionată.
Restructurare cognitivă
Aceasta presupune efectiv schimbarea modului în care gândești.
Persoanele furioase tind să blesteme, să înjure și să folosească termeni foarte colorați, care reflectă gândurile lor interioare. Când ești supărat, gândirea ta poate deveni =exagerată și prea dramatică. Încercă să înlocuiești aceste gânduri cu unele mai rationale, conștient fiind că gândurile din acel moment sunt alterate. Reține că nu trebuie să crezi tot cee ace simți sau gândești, așa că permite-ți să te contrazici singur .
Ai grijă la cuvinte precum “niciodată” sau “întotdeauna” când vorbești despre tine sau despre altcineva. “Această mașină nu funcționează niciodată” sau “întotdeauna uit lucrurile” nu sunt doar exprimări inexacte, dar te și fac să simți că furia ta este justificată și că nu există nicio modalitate de a rezolva problema.
Logica poate înfrânge furia, pentru că furia, chiar și atunci când este justificată, poate deveni rapid irațională. Deci, încearcă să râmâi cât mai logic. Amintește-ți că lumea nu este un loc ostil, ci că tocmai te confrunți cu unele dintre aspectele mai puțin frumoase ale vieții de zi cu zi. Fă asta de fiecare dată când te simți furios și în timp vei putea obține o perspectivă mai echilibrată.
Oamenii furioși tind să ceară: corectitudine, apreciere, acord, dorința de a face lucrurile în felul lor. Toată lumea dorește aceste lucruri și suntem cu toții răniți și dezamăgiți când nu le primim, dar oamenii furioși atunci când le cer și când cerințele lor nu sunt îndeplinite, dezamăgirea lor atinge cote alarmante.
Ca parte a restructurării lor cognitive, oamenii furioși trebuie să conștientizeze natura lor exigentă și să traducă așteptările lor în dorințe. Cu alte cuvinte, spunând: “Aș vrea” ceva este mai sănătos decât să spui “cer” sau “trebuie să am ceva”. Când nu reușești să obții ceea ce dorești, vei simți reacțiile normale – frustrare, dezamăgire, rănire – dar nu furie. Unii oameni furioși folosesc această furie ca pe o cale de a evita să se simtă răniți, dar asta nu înseamnă că răul dispare.https://eugencpopa.ro/