Cu toții am judecat, cel puțin de câteva ori în viață, pe cei din jur conform unor lucruri care nu ne-au plăcut la un moment dat “Nu-mi place de X pentru că e arogant, nu-mi place de Y că e egoist sau de Z că e prea plin de sine.”
Observăm și etichetăm cu prea multă ușurință aceste comportamente și ne exprimăm dezaprobarea, de multe ori fără să înțelegem ce se află în spatele unor astfel de mecanisme.
Astăzi vă propun o nouă perspectivă asupra acestui mod de a judeca. O perspectivă bazată pe compasiune și pe îmbrățișarea umbrelor, în noi și în ceilalți.
Așa că vă invit să contemplați la următoarea perspectivă:
Orice vezi la cineva și nu îți place, pentru că e prea mult, prea vizibil și te deranjeaza într-un fel sau altul, e posibil ca pentru acea persoana să fie un mecanism crucial pentru a rămâne viu, pentru a se trezi dimineața și a continua să funcționeze în viața de zi cu zi.
Dacă judeci…
Dacă judeci pe cineva că e prea arogant sau prea plin de sine, e posibil ca tocmai această manifestare a egoului să o ajute să se adune și să țină la un loc partea din sine însuși care ar prefera să dispară, pentru că simte că nu e bună de nimic.
Dacă judeci pe cineva că e prea furios sau prea revoltat e posibil ca tocmai furia și revolta pe care le-a pus peste o durere sfâșietoare să-l țină în viață și să-i dea putere să rămână întreg.
Dacă judeci pe cineva că iese prea mult în față și se crede prea important, e posibil ca tocmai atenția primită de la ceilalți să-i ofere acelei persoane sensul existenței.
Dacă judeci pe cineva că e prea bun și permisiv e posibil ca tocmai acest mod de a fi să constituie parte din misiunea acelui suflet pe pământ.
Dacă judeci pe cineva că e prea ambițios și dornic de auto-realizare e posibil ca exact acest aspect să ajute acea persoana să nu se abata de la calea sa și să continue să ofere celor din jur darurile sale cele mai de preț.
Dacă judeci pe cineva că e egoist, poate exact de acel lucru are nevoie pentru a nu se risipi pe sine.
Dacă judeci pe cineva că nu e disponibil mereu și oricând, poate exact acel lucru trebuie să-l facă ca să echilibreze partea care ar rupe bucăți din sine, din neputința de a spune nu.
Dacă judeci pe cineva că nu e ca tine, atunci chiar ar fi recomandat să înveți să vezi cu inima și cu sufletul, dincolo de umbrele care pot păcăli uneori și pot ascunde esența reală a cuiva.
Dincolo de judecată
E foarte ușor să judecăm fără să știm nimic despre calea sufletului cuiva, ce lecții a venit aici să învețe ca suflet și la ce îi servesc aspectele întunecate pe care le manifestă.
Pentru că uneori exact demonii noștri cei mai înfricoșători sunt cei care ne ajută să ajungem la dumnezeirea din noi.
Însă dacă judecăm demonii, în acea secundă pierdem și dumnezeirea. Dacă judecăm pe cineva după demonii săi, în acea secundă ratăm să vedem și Dumnezeul din acea persoană.
Așa că înainte să judecăm, haideți să îmbrățișăm toate lucrurile care nu ne plac la noi înșine și la ceilalți.
Fiecare lucru pe care îl judecăm la noi inșine și la ceilalți are rolul său și ne poate aduce mai aproape de cine suntem cu adevărat.
Sigur avem dreptul să punem granițe atunci când ne simțim lezați de aspectele întunecate ale cuiva, dar și aceste granițe pot fi puse din iubire și compasiune, dincolo de judecată. https://www.damaideparte.ro
