Lumea nu este altceva decât o reflexie a noastră, o proiecție exterioară a celor mai ascunse lucrări ale psihicului nostru și este absolut esențial pentru a ajunge la o calitate atotcuprinzătoare de pace și echilibru la scară largă să gestionăm mișările profund conflictuale și contradictorii ale minții noastre.
Trăim într-o stare de conflict atât în interior cât și în exterior și cu siguranță că acest conflict este întărit de credința nostră în inerentele opoziții. Cu alte cuvinte am ajuns să percepem lumea ca o serie de forțe opuse mai degrabă decât ca un câmp holistic unificat. Am declarat negrul împotriva albului, bunul împotriva răului, plăcerea împotriva durerii și așa mai departe și, din acest motiv, perpetuăm războiul atât în interiorul nostru cât și în afară.
Credința noastră în inerența opoziților este cu siguranță născută dintr-un gând sau mai degrabă se naște din identificarea noastră cu gândul. Atunci când ne identificăm cu gândurile noastre, sau cu alte cuvinte să percepem eronat gândurile noastre ca fiind conținătoare ale unui adevăr intrinsec, perspectiva noastră asupra lumii devine contorsionată pentru că mișcarea gândului nu este aptă pentru interpretarea realității. ”Realitatea este dincolo de gândurile noastre”, după spusele lui Eckhart Tolle.
Gândul este practic un instrument de măsură. Scopul său este să diferențieze, să discrimineze, să compare, să creeze contrast și așa mai departe. Gândul este extrem de folositor și practic din acest punct de vedere, însă practicalitatea sa se pierde cu siguranță atunci când ajungem să confundăm instrumentul cu ceea ce este menit să folosească instrumentul propriu-zis (conștiința însăși). Atunci când facem această greșeală, pe care o facem deseori, ajungem să dăm validăm credința falsă din acest tip de percepție asupra lumii care este în mod inerent conflictuală.
Este o profeție care se împlinește de la sine, pentru că atunci când percepem lumea ca fiind o sferă de conflicte și noi devenim agenți activi în cadrul acestui conflict.
Pentru a ne trăi viața complet fără conflict avem nevoie să transcendem mai întâi dualitatea, cu alte cuvinte să trecem dincolo de tărâmul în care toate lucrurile de mișcă aparent către opusurile lor și, cu siguranță, să încorporăm o profundă reașezare a relației noastre cu gândurile. Nu poate exista niciun conflict, nici în interior și nici în exterior atunci când relaționăm corect corect cu gândul, iar această ”relație corectă” este caracterizată prin încetarea considerării gândurilor ca fiind purtătoare absolute ale adevărului. Ele cu siguranță nu sunt.
Fă un pas înapoi de la mișcările continue ale minții, respiră, relaxează-te și înțelege că la nivel profund și intuitiv, totul este conectat. Atunci când acest întreg este văzut, atunci toate falsitățile impuse de modul dualistic de percepție se dizolvă. Aici conflictul ajunge la final.
Nu ai nevoie decât de o singură clipă în care să ai o percepție pură din plin, pentru că atunci când te angajezi cu abilitate în momentul prezent și îl primești cu întrega ta ființă, devii una cu lumea.Sursa:net
