M-am intrebat de ce atunci cand vad o groapa in calea mea nu reusesc intotdeauna sa o ocolesc, ba mai mult mi se intampla sa cad in aceeasi groapa de 2 ori.
E greu sa ne invatam lectiile pe care le primim in viata. Am mai vorbit despre lumina din noi, dar avem de luptat si cu intunericul, cu bolovanii, cu gropile pentru ca altfel nu am invata si nu am creste. Un drum senin si lin ne-ar plictisi, ne-ar face sa ne intrebam oare pentru ce traim, ne-ar “anestezia” simturile si nu am mai reusi sa apreciem cu adevarat viata pe care o avem.
La un moment dat in viata mea, poate si datorita meseriei mele, am realizat cat de usor imi era sa etichetez. Ma etichetam usor pe mine, pe ceilalti si imi era greu sa ies din tiparele deja stabilite. De asemenea eu eram cea care cauta adevarul, care se incapatana sa creada ca daca ai dreptate lucrurile se aranjeaza in viata.
Am avut si multe perioade in care increderea mea in mine era la pamant si atunci nu reuseam sa construiesc nimic solid, etichetandu-ma in fel si chip si normal ca nimic nu se lega. Mai obisnuiam sa ma uit la altii… de ce cineva poate fi fericit si eu nu, si judecam oamenii dupa aparente.
Da, si eu am trecut prin asa ceva desi imi este greu sa recunosc. Cred ca toti avem un drum asemanator, trecem prin viata prin acele situatii si realitati care ne deranjeaza pentru a invata o lectie. In viata – daca crezi ca ai dreptate intotdeauna, ai sa afli ca nu e asa; in viata – daca crezi ca daca ai incredere in oameni si esti deschis, niciodata nu se va intampla ca cineva sa te insele, iar gresesti.
De ce ni se intampla toate aceste lucruri?
Pentru a aprecia cu adevarat lucrurile valoroase din viata noastra si pentru a evolua spiritual.
Eu intr-o zi m-am trezit. Intr-o zi am vazut groapa mare in care tot cadeam si am reusit sa o ocolesc. Am invatat lectia si azi incerc sa ii fac si pe altii sa constientizeze cat de mult gresim atunci cand etichetam, atunci cand judecam si ca de cele mai multe ori aceasta groapa revine la un moment dat in viata noastra si daca am cazut o data in ea sa o recunoastem si sa nu mai cadem din nou. Acesta este doar un exemplu.
James Joys spunea “greselile sunt portalurile descoperirilor”. Intotdeauna vom gresi, insa important e sa nu facem o greseala de mai multe ori, sa descoperim mesajul pe care il primim, sa invatam din el si sa mergem mai departe pe drumul nostru.
Eu cred ca daca nu facem acest lucru o luam pe drumuri ocolitoare, pline de semne, de evenimente care ne amintesc ca am gresit, care ne “tortureaza” si atat o sa ratacim pana invatam, incat abia atunci o sa revenim la drumul nostru. Uneori ne prindem mai greu, alteori mai usor – depinde de impactul experientei asupra noastra si de modul in care reusim sa ne abandonam vietii.
Voi sunteti pe drumul vostru? Poate dezbatem impreuna si alte exemple de greseli pe care le-ati experimentat si din care ati invatat.https://deliamuresan.ro/
