Reconectarea la Iubirea de sine
„De mici, oamenilor li se spune sa ajute pe altii. Li se spune sa-i iubeasca pe altii-sa-si iubeasca vecinul,sa-si iubeasca dusmanii, dar niciodata nu li se spune sa se Iubeasca pe Sine. Dar ca sa imparti mai intii trebuie sa ai ce. Lucrul fundamental estesa te iubesti atat de total incat iubirea sa se reverse din tine si sa ajunga la altii. ” (Osho)
“E surprinzător cât de multe persoane trec prin viaţă fără a recunoaşte vreodată faptul că sentimentele lor pentru alte persoane sunt în mare măsură determinate de sentimentele lor faţă de ei înşişi; iar dacă nu eşti în pace cu tine însuţi, nu te poţi simţi comod faţă de ceilalţi.”(Sydney Smith)
“ Viata m-a invatat ca lumea este amabila daca eu sunt amabil; ca persoanele sunt triste daca eu sunt trist; ca toti ma iubesc daca si eu ii iubesc; ca toti sunt rai daca eu ii urasc; ca exista fete zambitoare daca eu le zambesc; ca exista fete amarate daca eu sunt amarat; ca lumea este fericita daca eu sunt fericit; ca lumea se supara daca eu ma supar; ca exista persoane recunoscatoare daca eu sunt recunoscator;
Viata este ca o oglinda: daca zambesc, oglinda imi intoarce zambetul. Atitudinea pe care o am in fata vietii este aceeasi pe care viata o va lua fata de mine. Cine vrea sa fie iubit, sa iubeasca!
Unicul motiv sa fii fericit este pentru ca tu hotarasti sa fii fericit.” (Gandhi)
Reconectarea la Iubirea de sine
Noi suntem Iubire –si tot ceea ce suferim, induram, experimentam sau visam este aici pentru a ne reaminti acest fapt . Ne atragem oamenii si situatiile potrivite pentru a invata Iubirea.
Iubirea noastra sta captiva sub un munte de suferinta , izvorita din Iluzia greselii, principala iluzie a sinelui fals; vina, vinovatie, a invinovati. Putem elibera Iubirea prin Iertare si Acceptare.
Iertarea de Sine duce la Acceptare de Sine si apoi la Iubirea de Sine. Totul se reduce la a invata sa ne iubim pe noi insine. Iubirea de Sine ne deschide poarta Fericirii! Cand ne iubim, nu mai cersim iubirea nimanui, devenim liberi, si atragem ceea ce suntem: adica si mai multa Iubire. Traim in Dumnezeu si Dumnezeu traieste in noi.
“Incepeti prin a va Iubi pe Sine neconditionat. Atunci cand Iubeste fara conditii, omul devine UNA cu Dumnezeu si cu spiritul vietii care curge prin el, a atins intelepciunea si eliberarea, sau, intr-un cuvant, mantuirea. Abandonati-va in fata acestei Iubiri. Nu va mai opuneti vietii. Nu va mai respingeti singuri.
Elibereaza-te de vinovatie si incepe sa traiesti cu adevarat! In toate situatiile in care ne simtim vinovati, nu ne iubim pe noi insine. Renuntati la toata aceasta vinovatie, la toate aceste acuzatii, acceptati-va asa cum sunteti. In acest fel ii veti putea accepta si pe ceilalti asa cum sunt. Iubirea de Sine este o victorie in fata teamei si a autorespingerii. Aveti tot dreptul de a Iubi, de a zambi, de a fi fericiti, de a va impartasi Iubirea si de a nu va teme de a o primi.” (M.Ruiz “Arta de a Iubi”)
„Să iubeşti pe Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău, si pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Aceasta este Legea pe care a adus-o Iisus. Una singura: Legea Iubirii. Toate legile si regulile impuse in trecut, care catalogau lucrurile ca fiind bune sau rele, sunt cuprinse in Iubire. Asta inseamna ca “nu vom mai acuza si nici nu ne vom mai autoinvinovati pentru Viata (sau Dumnezeu) care se manifeste permanent prin noi, ci il vom iubi (accepta) cu tot ceea ce este folosindu-l intr-un mod benefic pentru toti. Apoi in ceea ce-l priveste pe aproapele nostru, lucrurile cred ca sunt sunt clare : tot ceea ce judecam / acuzam la cei din jur se afla de fapt in noi (chiar daca nu vream sa reunoastem asta). In concluzie daca ii acuza pe ceilalti tot pe noi ne acuzam, iar daca ii iubim tot pe noi ne iubim. Toate lucrurile sunt legate si nimic nu exista separat.” .
Reconectarea la Iubirea de sine
“Iubeste pe altii ca pe tine insuti” inseamna ca Iubirea pentru ceilalti izvoraste din Iubirea pentru Sine. Relatia cu sine se reflecta in relatia cu ceilalti. Mai intii te iubesti pe tine si apoi poti iubi pe altcineva. Mai intii o relatie armonioasa cu tine, mai intii sa te simti bine cu tine insuti , si apoi ai relatii armonioase cu ceilalti. Sa te iubesti pe tine inseamna sa te accepti, cu convingerea sincera ca esti bun, ca esti perfect, exact asa cum esti. Orice neiubire este de fapt o neiubire de sine. Pentru ca toti suntem Unul, ceea ce facem semenului nostru ne facem noua insine si invers.
Exemple de neiertare/agresiune emotionala impotriva propriei persoane sunt: autocritica (te vorbesti de rau, te evaluezi intr-o maniera negativa, te privesti nedemn de propria ta dragoste); eu sunt de vina (dai vina pe tine, iti imaginezi ca tot ce nu merge este vina ta, in loc sa consideri ca exista persoane cu adevarat responsabile sau pur si simplu e o situatie a vietii si atat); autodezaprobare (nu am valoare,nu merit,nu sunt special, nu am nici un rost pe lume-te dispretuiesti, nu te respecti pe tine insuti); indoiala de sine (te simti nesigur de sine si dispus sa renunti foarte usor la visele tale); mie nu-mi trebuie (privatiunea de sine inseamna ca nu-ti oferi din bucuriile si binecuvantarile vietii); autodistrugerea (nu ne iubim fizic, ne plasam in imprejurari sau facem ceea ce nu e in interesul nostru); autocompatimirea (de ce mi se intampla numai mie? Sunt deprimat, sunt o epava, cred ca ma pedepseste Dumnezeu); narcisism (iubirea sinelui fals-te vezi in toate numai pe tine, aduci in toate vorba numai de tine, esti cel mai grozav).
Nu ai succes acolo unde nu te Iubesti, adica acolo unde ai ganduri de judecata si condamnare . Totul izvoraste din respectul redus fata de sine. Aceasta rezulta din tema vietii, acel motiv care in copilarie te-a facut sa crezi ca nu meriti sa fii iubit: neglijare, abandon, abuz, respingere, sufocare emotionala, privatiune – si asta te face sa traiesti in privatiune mereu.Vinovatia, neiertarea propriei persoane, izvoraste din sentimentul ca nu suntem destul de buni, din incredere si stima de sine scazuta, din sentimentul de victima.
Debbie Ford: “ Iubirea de Sine inseamna sa va daruiti voua pretuirea suprema: eliberarea de vinovatie.”
Iertind, acceptand, ne crutam de suferinta si ne redam dreptul la Fericire si Iubire !
Incepem prin iertarea propriei persoane, deoarece orice neiertare este de fapt o neiertare de sine. Autoaprobarea , autoacceptarea, sa nu ne mai criticam pe noi insine, deloc, pentru nimic, reprezinta cheia schimbarilor pozitive in fiecare aspect al vietii noastre.
Reconectarea la Iubirea de sine
“Exista o diferenta intre a fi vinovat si a te simti vinovat. Omul e prin excelenta un specialist in arta de a se simti vinovat. Toata lumea se simte vinovata fara a fi cu devarat. Cel fata de care te simti vinovat esti chiar tu. De cate ori nu te acuzi pe nedrept, nu te superi pe tine ca ai facut sau ai uitat sa faci ceva? Tu faci totul cum stii mai bine, nu ai de ce sa te scuzi. Vinovatia izvoraste din frica ca nu esti destul de bun. Un mijloc eficient de a te elibera de sentimentul de vinovatie este sa-ti accepti propria perfectiune. Invata sa te iubesti si sa-ti accepti propria perfectiune. Cere-ti iertare tie ca te acuzi pe nedrept. Fa o lista cu toate lucrurile pentru care te-ai simtit vinovat in ultimele 3 zile. Aceasta te va ajuta sa devii mai constient . Mentioneaza pe lista daca erai vinovat cu adevarat sau te simteai vinovat fara sa fii. Iata o afirmatie pe care sa o repeti pentru a scapa de vocea interioara care te tulbura, iti produce neliniste sau indoiala:
Sunt singurul stapan al vietii mele si orice nu-mi apartine, care ma tulbura, este dat laoparte si alungat de indata.” (Lise Bourbeau “Asculta-ti corpul, prietenul tau cel mai bun”)
“Deoarece Iubirea lui Dumnezeu se manifesta prin noi si prin cei din jur (care suntem tot noi), apare in mod natural si iertarea. Cand nu mai acuzi , automat si ierti. Bineinteles ca iertarea nu inseamna si absolvirea unui om de consecintele faptelor sale. De exemplu un ucigas: pedeapsa pe care o primeste nu insemana in nici un caz retragerea Iubirii, ci o lectie care il va pregati pentru viata. Adica se poate sa primeasca o pedeapsa de 10 ani de puscarie pentru a-si plati faptele, insa asta nu inseamna ca noi vom avea sentimarnte de ura sau dispret fata de el. Pur si simplu aplic legea, sau dreptatea, si atat. Asta inseamna ca Iertarea nu exclude dreptatea, Iertarea nu exclude asumarea responsabilitatii. Ci Iertarea exclude sentimentele de razbunare si de ura. E potrivit sa dai socoteala pentru ceea ce faci, insa asta nu inseamna ca ceilalti trebuie sa te urasca pentru asta si sa nu te mai iubeasca, pentru ca toti Unul Suntem, frati , copii ai lui Dumnezeu. Aceasta este Iertarea.”
Reconectarea la Iubirea de sine
Neiertarea propriei persoane izvoraste din sentimentul ca nu suntem destul de buni, din incredere si stima de sine scazuta, vinovatie, sentimentul de victima. Observam cum functioneaza mecanismul de a invinovati, conceptul de greseala-pedeapsa: cand suntem singuri avem tendinta sa ne invinovatim, cand suntem intr-un grup sau familie sau cuplu, il invinovatim pe celalalt…etc. Deci nu ceea ce ni se intampla ci energia credintei pe care o punem acolo ne impovareaza.Astfel, procesul de vindecare si eliberare din iluzia greselii este de fapt un proces de schimbare a credintelor noastre. Obisnuinta de a privi in noi cand mintea cauta in afara ne va elibera. E vorba despre a recastiga puterea si demnitatea de creatori ai propriei vieti de a nu ne victimiza si cara dupa noi durerea creata noua insine (resentiment,ranchiuna). De aici apare intelegerea ca nu avem nimic de iertat ,ca greseala e o iluzie. Nimeni nu a gresit niciodata nimanui, ci lucrurile sunt asa cum sunt! Accepti ca lucrurile sunt asa cum sunt. A accepta nu inseamna sa fii de acord. Poti sa accepti si sa nu fii de acord. Lucrurile trebuie acceptate asa cum sunt nu cum am vrea noi sa fie. Cand accepti, impotrivirea ego-ului dispare si o energia noua, vie, inaltatoare, isi face loc in viata noastra.
Mi-a placut cartea “Iubeste-te pe tine insuti” de Daphne Rose Kingma: e o calatorie spre tine, o descoperire a modului in care te-ai pierdut pe tine si astfel ti-ai pierdut capacitatea de a te iubi. Te invata sa te iubesti pe tine insuti, sa te accepti cu adevarat si sa te pretuiesti.
Sa ne indragostim pur si simplu de noi ! Sa ne apreciem, sa ne intelegem, sa ne bucuram, sa ne cinstim, sa ne pretuim, ne aducem laude, sa avem grija de noi, sa aratam in primul rind empatie si compasiune fata de noi insine.
Debbie Ford: “Este timpul sa eliberati intreaga pasiune pentru voi insiva.Pasiunea din Inima! Divinitatea si Pasiunea noastra se intrepatrund. Cand ne trezim Pasiunea, ne trezim Divinitatea!Deveniti importanti in proprii vostri ochi. Tratati-va ca pe niste Regi, asta si sunteti!“
Reconectarea la Iubirea de sine
Pentru a merge pe aceasta cale trebuie sa intelegem ca Iubirea de Sine nu inseamna narcisism. Nu inseamna nici egoism, nici lacomie, nici ca avem intotdeauna dreptate, sau ca ne intereseaza doar propria persoana, incapatinare sau trufie- adica tot ce a dat iubirii de sine un renume prost. Iubirea de Sine este mai degraba o primavara, este anotimpul Renasterii, in care putem deveni Sinele nostru cel mai autentic! Din fantina acceptarii tacute si a compasiunii, din practica unei griji blinde si neconditionate pentru noi insine, ajungem sa-I iubim pe ceilalti cu inimi deschise si darnice.
“ Cind te umpli de iubirea de sine si esti intr-o stare de bucurie debordanta, poti sa imparti. Cind esti foarte fericit,foarte linistit,foarte multumit,starea ta de implinire te face sa imparti. Ai atit de mult incit trebuie sa imparti. Lucrul fundamental este sa te iubesti atit de total incit iubirea sa se reverse din tine si sa ajunga la altii. Ca sa imparti mai intii trebuie sa ai ce. Insa pentru asta trebuie schimbata intreaga structura si credintele…”(Osho)
Cum invatam sa ne iubim? Cum ne crestem respectul fata de sine?
Invatam sa ne iubim prin:
1.eliberarea credintelor false despre noi : indepartarea Judecatorului interior ,“parazitul din minte” (cum il numeste Don M. Ruiz in “Arta de a Iubi”), care ne spune tot timpul ca gresim, ca suntem vinovati; sa ne setam pe gandul cel mai inalt despre noi, cel care izvoraste din iubire si nu din teama.
“ In traditia crestina se vorbeste despre trompeta Arhanghelului Gabriel care suna momentul Mantuirii cand toata lumea se ridica din morminte pentru a trai viata eterna. Acest mormant este al parazitului din minte, care ne saboteaza , iar Mantuirea este revenirea la Viata, caci nu sunt vii decit cei a caror ochi pot vedea Viata, care este sinonima cu Iubirea “. (Don M.Ruiz)
2. vindecarea corpului emotional ,eliberarea de suferinta , vindecarea copilului interior: iti intelegi si iti ierti parintii, vindeci toate resentimentele, te impaci cu trecutul si il eliberezi, te ierti si te accepti asa cum esti. Astfel ne aratam pretuire noua insine, ne simtim ca suntem valorosi. Ne maturizam. Invatam sa relationam nu ca niste copii, care cer mereu dragoste si grija, fiind dependenti de exterior, ci ca niste adulti care stiu sa-si ofere singuri Iubirea si afectiunea de care au nevoie.
Foarte importanta pe calea Iubirii de Sine este Acceptarea de sine, sa ne intelegem “Umbra” ( “Secretul Umbrei” de Debbie Ford) si rolul ei in evolutia noastra, sa o pozitivam, sa o integram in Lumina. Umbra este tot ceea ce nu ne place la noi si ne-am facut ca nu o vedem. Trebuie sa ne iertam, sa ne acceptam exact asa cum suntem, in totalitate, sa privim Umbra in ochi , sa acceptam si ceea ce nu ne place: doar astfel ne eliberam total si ne deschidem pentru Iubire! Acceptarea Umbrei este poarta catre Dragoste.
“Umbra este partea care nu ne place din noi: frica, lacomie, furie , razbunator, rautacios ,egoist, manipulator, lenes, dominator, ostil,urit,fara valoare, meschin, circotas, slab, care critica, afectat, ascuns..etc.. Toti le avem, deoarece la nivel de AND noi interactionam. AND-ul este multidimensional.. Ne este frica sa acceptam ceea ce nu ne place deoarece familia si societatea ne-a invatat asta. Pentru a-si proteja ranile emotionale si pentru a nu fi raniti, oamenii si-au creat in minte un sistem sofisticat al negarii. Tanjim sa vedem Lumina si sa traim in frumusetea sinelui nostru superior, dar asta nu are valoare fara sa integram Totalitatea a ceea ce inseamna noi insine. Umbra, partea intunecata din noi, este aceea care pazeste trecerea spre adevarata libertate. Daca nu o puteti vedea, intrebati-i pe membrii familiei sau pe cei cu care lucrati. Ei o sa v-o arate. Oglinda iti arata unde tu nu te iubesti. Daca nu doresti sa auzi adevarul, nu te poti transforma. “
Reconectarea la Iubirea de sine
A accepta un aspect din sinele uman inseamna a-l iubi, nedandu-i o importanta mai mare sau mai mica. Nu e suficient sa spui “Am asta sub control” ci sa fii deschis sa intelegi ce poti invata de la acel aspect. Cand nu te accepti pe tine in totalitate, nu ai rabdare cu altii care isi scot imperfectiunile . Devii intolerant si incepi sa judeci. Atunci cand acuzam pe altul vedem un aspect pe care nu l-am iertat in noi insine si il negam. Cand accepti o anumita trasatura care este in tine, alti oameni care au aceeasi caracteristica nu se pot bransa la tine. Atunci ei sunt liberi sa se bucure de tine si tu sa te bucuri de ei. Sa incetam sa ne ascundem noi insine de noi insine. Sa iesim din autoamagire.
Deoarece suntem fiinte intr-un Univers holografic, fiecare dintre noi poate manifesta fiecare trasatura pe care o vede. Noi suntem tot ceea ce admiram, tot ceea ce vedem, tot ceea ce judecam. Continem intreaga lume in interiorul nostru. A fi pe deplin uman este de a gasi dragostea si compasiunea in interiorul nostru. Acceptarea totala a sinelui uman. Umbra este aici, acum, pentru ca sa ne invete dragostea, compasiunea si iertarea, pentru noi insine si pentru ceilalti .
Orice aspect din noi are un Dar. Sa-l descoperim. Fiecare emotie si fiecare trasatura pe care o avem ne ajuta, aratindu-ne drumul spre Iluminare, spre Unime. Umbra exista pentru a ne indica locul unde suntem incompleti.
“Intelegem ca Umbra ne-a facut un mare serviciu: ne-a condus spre evolutia noastra personala. In Umbra ne-am inmormantat puterea, competenta si autenticitatea. Cand aducem la lumina partile intunecate (ele sunt intunecate cand le innabusim, cand le ascundem) cand le descoperim darurile secrete si le binecuvantam, ele se transforma. Atunci devenim liberi ! (pentru ca tot ceea ce nu accepti, la tot ce opui rezistenta, devine mai puternic si te stapaneste. Cand nu permitem unor parti din noi sa existe, cheltuim energie uriasa pentru a nu lasa sa iasa la suprafata, ne conduc viata). O data acceptata, Umbra poate fi vindecata. Cand este vindecata, ea devine Dragoste!” ( Debbie Ford-“Secretul Umbrei”)https://www.humanitysteam.ro/
