A invata sa fii într-o relatie necesita întelegerea granitelor.Trebuie sa întelegeti ce atitudine psihologica este necesar sa adoptati,astfel încât sa nu va proiectati fricile si nesigurantele asupra partenerului vostru–sau,daca o faceti,sa stiti cum sa le luati înapoi.
Nimic nu creeaza o confuzie mai mare în cadrul unei relatii,decât ciclul de proiectii reciproce reactive.Daca procesul de oglindire–a-ti vedea propriile calitati în cealalta persoana–poate fi de ajutor,majoritatea oamenilor nu au suficient simt al granitelor pentru a folosi cu maiestrie acest gen de feedback.Pentru majoritatea oamenilor, proiectia nu are ca rezultat o constienta mai înalta,ci o mai puternica reactie subconstienta.Chiar daca durerea resimtita poate sa duca,în cele din urma, la ridicarea constientei,exista si moduri mai blânde de a învata.
Pentru a învata într-un mod mai blând,alege-ti un partener care nu îti apasa deodata pe toate butoanele.Alege un partener care doreste o relatie constienta si care vrea sa-si asume responsabilitatea pentru a-si privi în fata fricile.
Apoi,începe sa exersezi urmatorul procedeu simplu, ori de câte ori tu si partenerul tau nu aveti o stare de pace în cadrul relatiei voastre:
–Identifica-ti frica.Frica este radacina tuturor emotiilor negative si stresante,inclusiv mânia si sentimentul ca esti jignit.Traieste-ti suficient de mult timp sentimentele,pentru a identifica radacina fricii. Daca este necesar,exagereaza-ti frica.
–Identifica modul în care te vezi pe tine însuti ca victima.Pacea paraseste inimile noastre,numai atunci când credem ca e posibil ca altcineva sa ne faca ceva împotriva vointei noastre.In ce mod anume te simti neputincios în aceasta situatie?
–Insuseste-ti frica si sentimentele de victima si comunica-le celeilalte persoane,într-un mod care presupune o asumare totala a responsabilitatii pentru experienta ta.Cere-i sa te asculte,fara sa judece sau sa-ti raspunda.
–Verifica daca persoana te-a înteles,ca sa ai siguranta ca ai fost pe deplin auzit.
–Intreab-o daca are vreun sentiment(nu judecata sau atitudine de autoaparare)în privinta a ceea ce tocmai i-ai comunicat.
–Asculta ce îti spune ea,fara sa judeci sau sa interpretezi si anunt-o ca ai auzit tot.
–Multumiti-va unul altuia pentru ca v-ati ascultat.
–Nu încercati sa rezolvati nimic acum.Simtiti-va bine ca v-ati auzit unul pe altul.Cadeti de acord sa vorbiti din nou,daca vreunul dintre voi mai are ceva de spus în privinta a ceea ce s-a întâmplat.
Acest procedeu functioneaza întotdeauna,deoarece va ajuta pe amândoi sa va asumati responsabilitatea totala pentru sentimentele pe care le aveti în orice situatie.Nu va da voie sa o faceti pe cealalta persoana responsabila pentru ceea ce simtiti,sau viceversa.
Atunci când„îti asumi”si comunici ceea ce simti, cealalta persoana nu se simte atacata,deoarece tu dezvalui niste informatii referitoare la tine însuti si nu o acuzi pe ea pentru experienta pe care ai trait-o. Aceasta pastreaza intacte granitele si nu invita la încalcari reciproce.Procedeul reuseste si deoarece nu se concentreaza asupra„îndreptarii”–fie a celeilalte persoane,fie a ta însuti.Singurul rezultat dorit este o comunicare mai deschisa(într-un mod neamenintator)a ceea ce simte fiecare dintre cei doi.
Comunicarea cinstita,de la suflet la suflet,reface imediat legatura si sentimentul de iubire.Atunci când se întâmpla acest lucru,dispar toate problemele–care sunt doar simptome ale separarii si întreruperii legaturii.
A încerca sa te concentrezi pe problema nu face decât sa o acutizeze.Energia se îndreapta înspre„a repara” separarea,mai degraba decât spre a-i întelege cauza. Toata nevoia de reparatie provine de la presupunerea ca ceva nu este în regula.Iar daca ceva nu este în regula,de obicei„cineva”trebuie sa fie de vina.Este mult mai bine sa începeti cu presupunerea ca nimeni nu este de vina si ca totul este în regula.
Este vorba doar de un sentiment pe care-l aveti si pe care simtiti nevoia sa-l comunicati.Separarea începe atunci când va ascundeti sentimentele.Ea se va încheia atunci când le împartasiti unul altuia.Acesta este fluxul si refluxul tuturor relatiilor.Dar,de cele mai multe ori,ascunzisurile duc direct la proiectie si acuze.Si,imediat,pacea se departeaza.
In acele momente,e nevoie sa retragem proiectia–„sa ne însusim”sentimentele si sa ne asumam responsabilitatea de a le comunica.Acest gest simplu reface granitele si creeaza un spatiu sigur în care ceilalti ne pot auzi si în care ne putem face auziti.
Paul Ferrini
