La fel ca în cazul unui multor aspecte ale vieţii, involuţia, evoluţia minţii, inimii şi sufletului există ca o varietate mare de trasee distincte, dar interconectate. Involuţia este un proces pe care fiecare dintre noi îl alegem în mod intenţionat pentru a trăi o viaţă în spiritul autenticităţii, inteligenţei şi integralităţii.Acest proces este format din ŞAPTE elemente diferite:
- Conştientizarea de sine
- Cercetarea de sine
- Descoperirea de sine
- Înţelegerea de sine
- Dragostea de sine
- Transformarea de sine
- Stăpânirea de sine
Fiecare dintre noi existăm în fiecare dintre aceste elemente, în grade diferite. Cheia este să descoperim în care dintre elementele de mai sus existăm mai mult şi în care dintre acestea mult mai puţin. Această descoperire te poate ajuta să înţelegi mult mai bine asupra cărui aspect din viaţa ta ar trebui sp te concentrezi mai mult. În următoarele rânduri vom explora fiecare aspect al procesului de involuţie în detaliu.
Acestea sunt cele ŞAPTE cărări ale involuiei:
1. Conştientizarea de sine
Numită şi auto-conştientizarea, conştientizarea de sine este abilitatea de a observa varietatea de gânduri, sentimente şi acţiuni pe care le efectuezi zi de zi. O persoană conştientă de sine este capabilă să identifice ceea ce simte, dar nu neapărat motivul pentru care are acele sentimente. Lipsa conştientizării de sine este definită de comportament de tip reactiv. În cazul în care eşti o persoană conştientă de sine, dispui de:
- Capacitatea de a te autoanaliza
- Capacitatea de a fi conştientă de gândurile, de sentimentele, de personalitatea şi de comportamentul tău.
2. Cercetarea de sine
Cercetarea de sine sau introspecţia este procesul de investigare şi de analizare a gândurilor noastre interioare, a emoţiilor, a credinţelor şi idealurilor. De îndată ce am devenit conştienţi de procesele noastre interioare (de gânduri, de sentimente, de reacţii şi de decizii), atunci este benefic să ne întrebăm de ce funcţionăm în modul în care o facem. Cercetarea de sine este de foarte multe ori un proces complex, care implică perioade lungi de introspecţie, de observare şi cercetare. Este important să realizăm că, pentru a descoperi cine suntem, este necesar să studiem ceea ce suntem. În cazul în care eşti o persoană care se cercetează pe sine, tu:
- Îţi explorezi sentimentele, gândurile şi comportamentul.
- Dobândeşti cunoştinţe şi înţelegere de sine printr-o varietate de mijloace (cărţi, ateliere, filme, teste, meditaţie etc)
3. Descoperirea de sine
Aceasta poate fi înţeleasă ca fiind actul sau procesul prin care se obţin cunoştinţe sau prin care se dobândeşte înţelegerea de sine. Descoperirea de sine se află într-o foarte strânsă legătură cu cercetarea de sine, pentru că, făraă studierea propriei persoane, atingerea unui anumit grad de auto-descoperire este imposibil. Oamenii care se află la acest nivel au tendinţa de a descoperi mecanismele şi adevărurile care stau la baza atitudinilor, comportamentelor şi credintelor, în relaţie cu ei înşişi şi cu cei din jurul lor. În cazul în care te afli în cursul acestui proces, tu:
- Ai atins un anumit nivel de perspectivî asupra a ceea ce, cum şi de ce simţi, gândeşti şi te comporţi în felul în care o faci.
4. Înţelegerea de sine
Numită şi autocunoaştere, înţelegerea de sine este abilitatea de a şti ce, cum şi de ce faci ceea ce faci. Din acest motiv, înţelegerea de sine este strâns legată şi de multe ori se suprapune cu descoperirea de sine. Oamenii care se află la acest nivel tind să aibă o înţelegere a motivelor şi a originilor sentimentelor, gândurilor şi comportamentelor lor. În cazul în care eşti o persoană care se înţelege pe sine, ai:
- O înţelegere aprofundată a punctelor tale forte, a punctelor tale slabe, a atitudinilor, a credinţelor, a motivelor şi a reacţiilor.
5. Dragostea de sine
Dragostea de sine vine ca urmare a atingerii înţelegerii de sine şi este definită ca o acceptare completă a punctelor forte şi a punctelor slabe.
Persoanele care practică dragostea de sine realizează că sunt imperfecte în diferite moduri, dar încetează să se critice şi să se pedepsească pentru toate aceste imperfecţiuni. În cazul în care eşti persoană care se iubeşte pe sine, tu:
- Te accepţi pe tine însuţi, indiferent de defecte.
- Nu te mai pedepseşti pentru imperfecţiunile tale.
- Îţi dezvolţi stima de sine şi iertarea de sine.
- Îţi respecţi dorinţele şi nevoile tale.
6. Transformarea de sine
După parcurgerea tuturor etapelor enumerate mai sus, suntem în pragul adevăratei transformări interioare. Aceasta transformare de sine poate fi înţeleasă ca fiind transcendenţa identităţii noastre distructive şi limitativă sau ego-ul. Persoana care a atins această etapă:
- Experimentează schimbări profunde în stilul de viaţă.
- Modul în care îi percepe pe ceilalţi şi pe sine se schimbă complet.
- Trăiesc experienţa armoniei cu lumea, cu ei înşişi şi cu cei din jurul lor.
7. Stăpânirea de sine
Scopul final al procesului de involuţie este acela de a atinge stăpânirea de sine. În esenţă,cel care a atins acest nivel este un observator al gândurilor şi sentimentelor sale, permitându-le acestora să vină şi să plece,fără a se identifica şi fără a reacţiona faţă de ele. În acest fel, maestrul se transcede pe sine şi îşi trăieste viaţa în pace, înţelepciune şi împlinire spirituală.
A nu se confunda stăpânirea de sine cu “a fi in control”, deoarece acest control implică reacţie faţă de gândurile şi sentimentele care îşi fac apariţia moment de moment. Maestrul nu este afectat de nimic şi nu simte nevoia de a controla, reprima sau restrânge. Stăpânirea de sine este rară şi include:
- Capacitatea de a observa sentimentele şi emoţiile, fără a te indentifica cu acestea.
- Capacitatea de a realiza că nu suntem gândurile şi emoţiile noastre.
- Capacitatea de a nu reacţiona mânaţi de ură, furie, gelozie şi alte emoţii negative.
- Capacitatea de a trăi viata în pace şi înţelepciune.
Exemple de maeştrii: Buddha, Confucius, Jiddu Krishnamurti, Socrate, Eckhart Tolle şi mulţi alţii.
(Sursa: e-dimineata.ro)